|

Anorexie nervoasa

Anorexie Nervoasa

Anorexia nervoasa sau psihogena este o afectiune psihiatrica ce se caracterizeaza prin masa corporala extrem de redusa, asociata cu frica obsesiva de a creste in greutate. Tulburarea comportamentului alimentar este dat de refuzul persoanei de a-si recunoaste boala, desi efectele ei sunt vizibile la nivelul intregului organism. In general, boala afecteaza, dar nu exclusiv, persoanele tinere de sex feminin (in 90 % din cazuri). Acestea vor face orice sacrificiu pentru a-si putea controla greutatea si aportul alimentar, astfel incat sa nu se ingrase. Ideea fixa de a slabi se accentueaza, la fel ca si aceea a evitarii totale a alimentelor bogate in calorii. Repulsia fata de mancare este mai degraba mentala decat fizica, iar dorinta de evitare a alimentarii domina orice pofta sau durere provocata de foame. Pacientii isi controleaza greutatea prin infometare, exercitii fizice excesive sau pastile de slabit.

Anorexia este impartita in doua subtipuri:

-restrictiva, in care limitarea severa a aporturilor alimentare este principalul mijloc de a slabi

-compulsiva/ purgativa, in care perioadele de alimentatie sunt compensate prin provocarea varsaturilor, abuzul de laxative sau diuretice si exercitii fizice intense.

Anorexia nervoasa este o tulburare a pubertatii si adolescentei - la 85% din pacienti debutul bolii are loc intre 13 si 18 ani. Tulburarea a fost observata si la persoanele in varsta, dar intr-un procent foarte mic. Anorexia nervoasa are una dintre cele mai mari rate de mortalitate dintre toate tulburarile psihiatrice (5 -18%). Mortalitatea survine in urma tentativelor de suicid si mai rar complicatiilor malnutritiei.

Cauzele anorexiei nu sunt in totalitate intelese.

Anorexia se poate dezvolta printr-o combinatie de factori declansatori: biologici, psihologici si sociali. Cu toate ca nu a fost demonstrat, persoanele cu anorexie prezinta un nivel crescut de serotonina, un neurotransmitator, care poate duce la aparitia unor manifestari comportamentele anorexice ca si retragerea sociala si reducerea apetitului alimentar. Nu este clar daca cel mai mare nivel al serotoninei este prezent inainte sau dupa debutul infometarii. Studii recente au demonstrat ca prezinta un risc crescut de a dezvolta anorexie persoanele care au in familie un membru cu aceasta afectiune (parinte, sora sau fratele). Totusi, implicatia genetica reprezinta doar o mica pondere a cauzei. Alti factori includ cateva trasaturi de personalitate, precum si presiunile sociale si culturale. Evenimentele stresante din viata, precum decesul unei persoane dragi, divortul, pot determina aparitia anorexiei.

Simptome: frica de a nu se ingrasa,  restrictia consumului de alimente sau al unor tipuri de alimente care contin orice fel de grasime,  greutate mai mica decat 85% din greutatea standard corespunzatoare inaltimii (la un copil sau adolescent, pierderea sau necastigarea in greutate in timpul perioadei de crestere reprezinta un motiv de ingrijorare),  efectuarea exercitiilor fizice in exces, aprecierea propriului corp ca si supraponderal, cu toate ca pacientul are o greutate sub limita standard (aceasta tulburare poarta denumirea de imagine distorsionata a corpului),  unele persoane anorexice isi provoaca voma sau folosesc laxative sau diuretice pentru a pierde in greutate, ascunderea alimentelor si evitarea discutarii unor subiecte legate de tulburarile de alimentatie sau pierdere in greutate.

Semnele obisnuite ale malnutritiei cuprind: greutate mica a corpului, constipatia si golirea incetinita a stomacului, sani micsorati, par fragil, piele uscata si unghii friabile, oprirea menstruatiei sau perioade lungi de amenoree, senzatia de frig, cu o temperatura a corpului mai scazuta decat in mod normal, presiune sanguina scazuta, bradicardie, mai putin decat 60 de batai pe minut, diminuarea sensibilitatii nociceptive (perceptiei durerii), colorarea violacee a pielii de la nivelul extremitatilor (bratelor si picioarelor) datorita circulatiei ineficiente, edeme la nivelul mainilor si picioarelor, piele de culoare galben-portocalie, in special la nivelul palmelor si mainilor.

Factori de risc:  sexul - anorexia nervoasa afecteaza de 10 pana la 20 ori mai multe fete decat baieti,  varsta -  preadolescentele, adolescentele si tinerele reprezinta 90% din pacientii cu anorexie nervoasa,  prezenta unor tulburari emotionale sau mentale, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburarea obsesiv - compulsiva,  influenta familiei - criticile sau ironia prietenilor, parintilor, fratilor sau surorilor,  factorii ereditari - tulburarile de alimentatie se gasesc deseori la mai multi indivizi din aceeasi familie.

Complicatii: Anorexia nervoasa poate provoca consecinte grave. Malnutritia  determinata de lipsa de alimentare conduce la deficiente de proteine si la afectarea mai multor organe. Pe langa hipoglicemie si carente vitaminice, infometarea are drept consecinta eliberarea de opioizi endogeni si suprimarea functiei tiroidiene. Tulburarile neuroendocrine conduc la intarzierea pubertatii, amenoree, anovulatie, nivel scazut de estrogeni, hormon antidiuretic scazut. Nivelul scazut de gonadotropine si hipogonadismul pot surveni la baietii afectati de anorexie nervoasa. Complicatiile cardiace se refera la prolapsul de valva mitrala, tulburari ale ritmului cardiac, diminuare a volumului miocardului, sindromul QT lung, hipotensiune ortostatica si soc datorita insuficientei cardiace congestive. Complicatiile renale includ micsorarea ratei de filtrare glomerulara, edeme, acidoza, hipokaliemie, alcaloza hipocloremica si hiperaldosteronism.

Efectele gastrointestinale ale anorexiei nervoase sunt  balonarea, constipatia, intarzierea evacuarii gastrice. 

Anorexia nervoasa poate determina pierderea osoasa, retard de crestere, afectarea nervilor si creierului si anemie.

Cauze naturale.  Ocupatiile actuale sedentare si stationare, utilizarea mijloacelor de transport, mediul poluant, consumul substantelor nocive, radiatiile electrice, ultravioletele si altele, dauneaza mult vitalitatii si starii noastre de sanatatePoluarea solului, apei si aerului a daunat atat de mult compozitiei substantelor minerale, incat in zilele noastre nu se mai regasesc in natura la fel cum erau in urma cu un secol.